Principiul Rotației

În urmă cu 100 de ani, avocatul Paul Harris a invitat câtiva prieteni în ideea de a constitui un grup care sa se bazeze pe o totala deschidere si sinceritate a membrilor sai, impunând înca de la început o regula a nonprivilegiatului: nimeni nu este favorizat în nici un fel, nici macar prin simplul fapt de a gazdui de doua ori la rând întrunirile grupului-principiul rotatiei. Astfel a luat nastere Rotary Group.

Organizarea a fost deosebit de simpla, motiv pentru care se mentine si în prezent: grupul de prieteni a fost largit, devenind club, membrii fiind alesi pe criteriul profesionalismului, al calitatii morale în viata sociala, de familie si afaceri.

Clubul este condus de un presedinte care îsi pastreaza pozitia timp de un an, fara posibilitatea de realegere. Ulterior, datorita cresterii numarului de cluburi, apare necesitatea organizarii pe criterii de proximitate geografica, în districte, a caror activitate este coordonata de un guvernator.

În 1910, Paul Harris devine primul presedinte al Rotary International, de atunci criteriul “un presedinte, un an” aplicându-se si la nivelul rotarian cel mai înalt. Tot atunci au fost adoptate cele doua principii fundamentale care sunt chintesenta Rotary International: “A servi mai presus de sine însusi” si “Profita mai mult acela care serveste cel mai mult”

Asociatie de egali, fiecare recunoscut profesional în domeniul sau de activitate, persoane de caracter si care se bucura de o buna reputatie, lucrând ca buni profesionisti, lideri ai comunitatilor locale, Rotary promoveaza idealul de a servi binele public în profesie si în societate, dând dovada de integritate. Cultivarea relatiilor personale între reprezentantii diferitelor profesiuni, meserii si bresle din comunitatea locala înseamna recunoasterea valorii oricarei activitati utile.

Rotarienii au obligatia de a participa regulat la întrunirile saptamânale ale clubului, prilej de a afla ce se întâmpla în celelalte profesiuni si bresle, de a participa prin mijloace financiare si prin organizare la proiectele clubului, de a propune noi membri calificati si de a activa în cadrul comisiilor în cele patru directii de actiune: interna, profesionala, de interes public si internationala.

În întreaga lume exista aproximativ 30 000 de Cluburi Rotary, care au peste 1,2 milioane de membri.

Criteriul celor patru întrebari

Înca de la începutul acestei organizatii, membrii Rotary au fost preocupati de promovarea standardelor etice în viata profesionala. Una dintre cele mai raspândite si citate declaratii de etica în afaceri este “Criteriul celor patru întrebari” sau Testul celor patru obiective, care a fost formulat în 1932 de catre un membru al organizatiei Rotary -Herbet Taylor, în momentul în care i s-a ceut sa preia conducerea unei companii aflate în pragul falimentului. Acest al XXIV-lea cod scris de etica pentru angajati a devenit ghidul departamentului de vânzare, de productie, de publicitate si al relatiilor cu clientii, iar supravietuirea respectivei companii s-a datorat acestei simple filosofii. Adoptat de Rotary în 1943, “Criteriul celor patru întrebari” a fost tradus în mai mult de o suta de limbi si publicat în mii de moduri. Acesta raspunde la urmatoarele interogatii: Actionez conform Adevarului” Sunt loial ambelor parti” Stimulez bunavointa si creez relatii mai bune de prietenie” Tin cont de interesul tuturor”